 |
Colegiul National "Ienachita Vacarescu" Targoviste |
joi, 3 noiembrie 2011
Colegiul National "Ienachita Vacarescu"
joi, 27 octombrie 2011
Colegiul National "Ienachita Vacarescu"
 Târgovişte – important centru cultural, administrativ, economic şi turistic al României. |
| ○ | Liceul este continuatorul firesc al formelor de învăţământ mediu din perioada feudală – sec. X VII – XVIII. |
| ○ | Şcoala greco-latină “Schola graeca e latina” din timpul domniei lui Matei Basarab a fost prima şcoală de nivel mediu superior din Ţara Românească atestată la 24 noiembrie 1646. |
| ○ | 1872 - este anul când începe o campanie accentuată pentru ideea apărută în anul 1865 de a înfiinţa un gimnaziu. |
| ○ | 3 oct. 1874 – este data înfiinţării gimnaziului de băieţi din Târgovişte (actualmente Şcoala de artă), care a funcţionat cu o clasă de băieţi în “camera de sus” a Şcolii de băieţi.(anexa 1) Din cauza unui incendiu, şcoala s-a mutat “până la Sf. Gheorghe” într-un “salon”, gratuit, al locotenentului de cavalerie N. Negoescu. Şcoala se mută cu chirie în casele Sichard Marsilleac până la începutul anului şcolar 1876 - 1877. Gimnaziul mai funcţionează un an în casele Ana Filip de la Tunel, apoi în 1878-1879 în casele lui Tache Cioranu din Calea Domnească. Cursurile continuă în localul Şcolii de băieţi până în decembrie 1892. După acest an se mută în localul propriu, cursuri deschise la 7 dec. 1892 fără vreo inaugurare specială. |
| ○ | 1916 - anul în care funcţionarea şcolii este întreruptă în cauza ocupaţiei germane în timpul primului război mondial. Cursurile continuă în vechiul local din str. Libertăţii (mai târziu Şcoala normală). Localul gimnaziului a fost o perioadă de timp spital al “Crucii Roşii Române”, devenit apoi spital german până la sfârşitul războiului. |
| ○ | 1915-1916 - s-a aprobat funcţionarea clasei a V-a pentru cursul superior cu 49 elevi înscrişi. |
| ○ | 1918-1919 - se menţionează împărţirea pe secţii – reală şi modernă, îcepând cu clasa a V-a. Apare pentru prima oară denumirea “Liceul Ienăchiţă Văcărescu”. |
| ○ | 1919 - în luna aprilie apare primul număr al revistei şcolare “Vlăstarul”, cu editare bilunară; sub conducerea unui comitet în frunte cu Ion Diaconescu. În anul 1921 ia fiinţă liceul de fete “Carabella”. |
| ○ | Criza dintre anii 1929-1933 a avut urmări nefaste, desfiinţându-se clasele extrabugetare şi a burselor pentru elevi. |
| ○ | 1921-1922 - s-au făcut reparaţii şi s-au ridicat încă trei săli de clasă (aripa din dreapta). |
| ○ | 1922-1923 - s-a construit şi aripa din stânga a etajului, care a servit ca internat până în anul 1925 când a fost gata localul propriu-zis. Această construcţie, începută din anul 1923 pe un teren cumpărat lânga şcoală cu o suprafaţă de 2300 m2 de la colonelul Şendrea şi Eustaţiu (tot colonel), s-a terminat în anul 1925 în prezenţa ministrului I.G. Duca, a dr. Angelescu şi a directorului liceului Ion Diaconescu. Finisarea definitivă cu tencuială la exterior s-a făcut în 1929. |
| ○ | 1931 - se înfiinţează „Asociaţia generală a profesorilor secundari din România”- secţia Târgovişte. |
| ○ | Dintre profesorii gimnaziului s-au remarcat: Vasile Vizante, Nicolae Bruneanu, Ştefan D. Popescu, Alexandru Vlahuţă, Constantin I. Nicolescu, Marin Radian, Ştefan Vasilescu, Raicu Ionescu - Rion, Ion Negoescu, Bazil Anastasescu, N. Păscolescu, compozitorii: Franchetti, Vasile Popovici, Ion Stroescu, Nicolae Tănăsescu (pseudonim Radu Cosmin), pictorul Vasile Blendea, Constantin Constantinescu. Dintre foştii elevi amintim pe: Cicerone Teodorescu, Traian Lalescu, Matei Alexandrescu, Alexandru Al. Vasilescu, Vasile Florescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Gheorghe Tomozei, Costache Olăreanu, Daniel Drăgan, Silviu Stănculescu, Tiberiu Vătăşescu, Sergiu Dermengi, Iulian Mincu, Radu Urziceanu, Valeriu Chiose, Renato Iliescu ş.a. |
| ○ | 1944-1945, la 1 noiembrie au început cursurile în localurile şcolilor primare nr. 1 fete şi nr. 2 băieţi, întrucât în clădirea liceului funcţiona un spital, care şi-a încetat activitatea la 12 iulie 1945. |
| ○ | După război denumirea liceului este înlocuită cu "Liceul de băieţi "Nicolae Bălcescu" nr.3. Liceul a funcţionat ca şcoală medie de 11 ani între 1948-1953, iar între 1953-1957 ca şcoală medic de 10 ani (în anul 1954 au terminat două promoţii - una cu 11 clase şi alta cu 10 clase). Examenul de absolvire se numea de "maturitate", cu susţinerea probelor orale la toate obiectele de studiu din clasa terminală. De asemenea, menţionez că aceste promoţii au avut parte de examene de promovare după fiecare an de studiu, la toate obiectele de învăţământ, începând cu clasa a V-a elementară. Autorul acestor rânduri "a beneficiat" 6 ani şcolari la rând - din clasa a V-V1I elementare şi a VIII a - a X a la liceu de acele examene. |
| ○ | 1951-1952 - în liceu se înfiinţează cursurile serale pentru oamenii muncii din producţie. Durata cursurilor era mai mare cu un an faţă de cele de zi. De asemenea, iau fiinţă cursurile fără frecvenţă, cu două sesiuni de examene - scris şi oral, pentru fiecare an de studiu cu profilele: lăcătuşerie, mecanică, tâmplărie, electrotehnică, strungărie, iar pentru secţia umanistă: confecţii-croitorie, gospodărie-menaj. Fac precizarea că atelierele erau pentru elevii de la cursul de zi. |
| ○ | 1957-1965 - se revine la învăţământul de 11 ani de studiu. |
| ○ | 1965 -este anul când se trece la învăţământul de 12 ani. |
| ○ | Numărul elevilor a crescut an de an, ajungându-se la mai multe clase paralele. Împărţirea anului şcolar era făcută în pătrare, iar sistemul denotare era de 1 la 5 (nota 3 fiind de promovare). Acest sistemdocimologic n-a durat prea mult, revenindu-se cu notarea de la 1 la10. |
| ○ | 1966 - prin Legea învăţământului se înfiinţează licee de specialitate cu diferite profiluri. |
| ○ | 1970 - se revine la vechea denumire a liceului "Ienăchiţă Văcărescu", prin Hotărâre a Consiliului de Stat. |
| ○ | 25 mai 1973 - bustul poetului patron spiritual al liceului a fost reaşezat pe soclul său din faţa şcolii. Ca menţiune, bustul sculptat de profesorul liceului Vasile Blendea a fost ascuns după războiul al II-lea mondial în beciurile şcolii de un om de serviciu. |
| ○ | 4 martie 1977 - are loc cutremurul de pământ în România, care afectează în mod foarte serios clădirea principală a liceului nostru. Se fac mari investiţii pentru reparaţiile capitale corespunzătoare, terminate într-un an. Cursurile şcolare s-au desfăşurat, parţial, în alte şcoli apropiate liceului. |
| ○ | 1978 - este terminată noua construcţie a viitorului internat de băieţi, care are 2 etaje. Din cauza dezvoltării navetismului, internatul ca instituţie de găzduire a băieţilor a fost desfiinţat. În acelaşi timp îşi încetează activitatea şi cantina şcolară. În aceste spaţii sunt amenajate noi săli de clasă. Tot în această perioadă este construită noua sală de sport, cu terenuri pentru volei, tenis, baschet, handbal. Aici se ţin pe timpul iernii orele de educaţie fizică. |
| ○ | 1983-1984 ia fiinţă prima clasă a IX-a ca filială a Şcolii pedagogice - Ploieşti, pentru judeţul Dâmboviţa, găzduită de Liceul “Ienăchiţă Văcărescu”. De fapt, aceste clase de început au constituit „nucleul” pentru înfiinţarea Liceului pedagogic, ca unitate şcolară de sine stătătoare, pentru care s-a construit o clădire nouă. |
| ○ | 1990 - este anul amenajării fostei săli de sport, care fusese transformată în atelier de strungărie. O menţiune specială merită a fi făcută şi anume că această incintă până în anii 70 era singura sală de sport din oraşul Târgovişte. Aici, seara, se făceau antrenamentele echipei de volei-fete a oraşului care activa în divizia A. Tot în această perioadă, celelalte săli ocupate de ateliere îşi recapătă vechea destinaţie - săli de clasă. |
| ○ | În continuare se observă aceeaşi constantă preocupare a celor patru directori pentru menţinerea, dar şi modernizarea cu mobilier nou a cabinetelor din liceu, a cancelariei profesorilor, a sălilor de clasă şi a laboratoarelor. Crearea ambientului prin construcţia centralei termice proprii, cu un colectiv profesoral bine pregătit, asigură elevilor un cadru propice atingerii de performanţe, pe măsura renumelui pe plan local şi naţional al acestui liceu. |
| ○ | 1998-1999 este anul şcolar când se aprobă înfiinţarea primei clase gimnaziale - a V-a. Astăzi, aceşti elevi sunt în clasa a XI - a. |
| ○ | 1999 - prin Hotărâre a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Liceul teoretic "Ienăchiţă Văcărescu" se transformă în COLEGIUL NAŢIONAL "IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU", cu sediul în municipiul Târgovişte, Calea Domnească, nr. 275. |
| ○ | 2004 - aniversarea a 130 de ani de la atestarea documentară este întâmpinată cu bucurie de cei 70 de profesori şi cei peste 1000 elevi, şi cu rezultate pe măsura faimei de care se bucură atât la nivel local, dar şi naţional. |
Chirita Maria-Madalina
De ce mor delfinii? 2
De ce mor delfinii in Marea Neagra?
Cele mai multe decese în rândul mamiferelor au fost cauzate de plasele pescăreşti.
Pe parcursul anului 2010, echipa programului „Delfinii în criză" a Societăţii de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin Oceanic Club a înregistrat 72 de exemplare de delfini eşuaţi pe plajele româneşti dintre Sulina şi Vama Veche. Numai unul a fost descoperit viu şi a putut fi salvat. „Dintre celelalte 71 de exemplare, pentru 54 cauza morţii a fost identificată ca fiind prinderea în plase de pescuit, urmată de înec.
Alte opt exemplare au murit ca urmare a unor infecţii cu diverse tulpini virale sau cu bacterii, cinci exemplare în urma impactului cu ambar-ca-ţiu-ni rapide (inclusiv sky-jet), iar trei exemplare au murit în urma unor afecţiuni ale melonului produse de şocuri ale unor unde extrem de puternice în masa apei. Pentru un exemplar nu s-a putut determina cauza morţii, acesta fiind dezintegrat ca urmare a proceselor de descompunere extrem de avansate", se arată într-un raport al Oceanic Club dat ieri publicităţii.
Este primul an in care se ştiu cu precizie cauzele decesului pentru fiecare exemplar în parte şi aceastea sunt dovedite ştiin-ţific, deoarece pe majoritatea exemplarelor eşuate s-au efectuat analize de laborator. Perioadele cu cea mai mare densitate de cazuri au fost înregistrate in intervalele 15 aprilie -10 iunie şi 28 iulie-4 septembrie. Oceanic Club monitorizează de trei ani delfinii eşuaţi. În 2008 au fost înregistrate 45 de exemplare, iar în 2009 - 106 exemplare. Costurile pentru acţiunile de monitorizare şi intervenţie în cadrul acestui program s-au ridicat în 2010 la 11.236 lei, aproape jumătate provenind din donaţii şi contribuţii directe din partea membrilor Oceanic Club. În urma scufundărilor, re-pre-zentanţii Oceanic Club au recuperat şi distrus în anul 2010 172 kilograme de plase de pescuit pierdute, abandonate sau ilegale din mare.
Braconierii,pericolul numărul 1
Plasele monofilament sunt aruncate în Marea Neagră de braconieri. Poliţia de Frontieră Constanţa a capturat, de-a lungul anilor, mai multe pescadoare, mai ales din Turcia, care pescuiau ilegal în apele teritoriale româneşti. Înainte de a fi capturat, echipajul aruncă de obicei peştele şi plasele, aşa că acuzaţiile de braconaj sunt greu de dovedit.Anul acesta, delfinii nu au mai fost prinsi doar in plase de pescuit. Mai multi delfini au ajuns in viata la mal, insa toti aveau probleme cu orientarea. A fost salvat doar unul singur. Specialistii de la Societatea de Explorari Marine “Grigore Antipa” suspecteaza ca exercitiile militare ce au avut loc in Marea Neagra in lunile iunie – iulie au cauzat moartea delfinilor.
“Erau epuizati, stresati, nemancati. Ajung astfel cand intra in raza unui sonar de inalta frecventa, de tipul celor folosite de Armata. Sonarul provoaca microleziuni ale organului de orientare, ce se afla in fruntea delfinului. In astfel de cazuri, mamiferele supravietuiesc doar daca sunt hranite si numai atunci cand primesc mancare din mana omului”, a declarat Razvan Popescu Mirceni, directorul Societatii de Explorari Marine “Grigore Antipa” din Constanta.
Expertii au mai multe ipoteze
Razvan Popescu Mirceni spune ca nu poate interveni in niciun fel pentru a cere interzicerea efectuarii exercitiilor militare intr-o anumita perioada.
Nici Simion Nicolaev, directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Marina din Constanta, nu exclude exercitiile militare de pe lista fenomenelor care provoaca moartea delfinilor.
“Trebuie sa recunoastem ca multi dintre delfini sunt capturati accidental in setcile pescarilor care prind calcan. Pe de alta parte, poluarea din Marea Neagra poate favoriza aparitia unor boli ce se dovedesc, de multe ori, mortale si chiar exercitiile militare pot duce la extinctia acestor mamifere”, sustine Nicolaev.
Bolile contagioase, o alta pista
Specialistii sustin ca exista suspiciuni si cu privire la existenta unei boli infectioase ce afecteaza delfinii. “Mai multi delfini din Marea Egee s-au imbolnavit. Este posibil sa fi fost afectati si delfinii din Marea Neagra. Este grav daca s-a intamplat asa ceva, deoarece bolile se transmit si la om, cu consecinte dintre cele mai grave, manifestandu-se prin sterilitate”, a precizat Popescu Mirceni.
Directorul de la “Grigore Antipa” nu vrea sa dea amanunte insa pana cand nu sosesc rezultatele la probele recoltate de la mamifere si trimise la Agentia Nationala Sanitar-Veterinara Bucuresti. Organizatia de Mediu “Mare Nostrum” va demara in noiembrie un nou proiect cu bani de la Fondul de Mediu, in valoare de 550.000 de lei. Proiectul, ce se va desfasura pe o perioada de peste doi ani, isi propune o fotoidentificare, cu sprijinul unor experti din Europa, care detin tehnologia necesara, a populatiilor de delfini din Marea Neagra si din Delta Dunarii, dupa cum sustine Mihaela Candea, directorul executiv al “Mare Nostrum”.
Cu delfinii la joaca in marea neagra
Politistii de frontiera care patruleaza in larg au fost martori la joaca delfinilor. “Pe 30 iunie, in rada exterioara a Portului Constanta, un grup de patru-cinci delfini a aparut langa ambarcatiunea noastra si ne-a insotit in larg”, povesteste Romeo Olaru, comandantul-adjunct al ambarcatiunii ce apartine Politiei de Frontiera Constanta.
Mai bine de o jumatate de ora delfinii au dat un adevarat spectacol in fata navei. Inotau la suprafata apei, faceau giumbuslucuri, iar apoi dispareau. “Le-am aruncat paine si biscuiti, dar nu au mancat. Daca nava se opreste in larg, delfinii se sperie si pleaca. Ei ne insotesc doar in mars”, mai spune Olaru.
Mamiferele vin aproape de plajele de pe litoralul romanesc, in cautarea hranei. Un grup de delfini a fost vazut in zona Eforie, la o distanta foarte mica de mal, de aproximativ doi kilometri. Odata cu venirea toamnei, delfinii se retrag in Marea Azov, la Bosfor, acolo unde temperatura apei este mai ridicata.
Armata contrazice
Capitanul comandor Mugurel Pascu, responsabil cu relatiile publice la Statul Major al Fortelor Navale, a precizat: “Atat timp cat nu vin cu o demonstratie stiintifica, realista, e periculos sa vorbim. Si noi facem aplicatii de zeci de ani, iar tehnica noastra nu s-a schimbat foarte mult. Ma mira ca vin tocmai acum cu astfel de acuzatii”.
Teodorescu Raluca Mihaela
De ce mor delfinii?
De ce mor delfinii in Marea Neagra?
Delfinii, împreună cu balenele și marsuinii, sunt descendenții unor mamifere terestre, cel mai probabil din Ordinul Artiodactyl. Strămoșii delfinilor moderni s-au adăptat la viață acvatică, cu aproximație, acum 50 de milioane de ani.
Scheletele delfinilor actuali prezintă în zona pelviană oase de dimesiuni mici, despre care se crede că sunt vestigii ale membrelor inferioare. În octombrie 2006 a fost capturat în apeleJaponiei un delfin neobișnuit - acesta prezenta mici aripioare de o parte și de cealaltă a zonei genitale, ceea ce i-a determinat pe cercetători să considere că acestea reprezintă o dezvoltare mai proeminentă a oaselor vestigiale ale membrelor inferioare.
Anatomie
Delfinii au corpul fusiform, hidrodinamic, adaptat inotului rapid. Innotatoarea puternica ii ajuta la propulsie in timp ce aripioarele pectorale si sistemul muscular al cozii asigură controlul direcției. Aripioara dorsală, în cazul speciilor care au o asemenea aripioară, contribuie la menținerea stabilității în timpul înotului.
Deși variaza în funcție de specie, culorile delfinilor se incadrează într-un tipar de bază compus din tonuri de gri, de obicei cu partea dorsala de culoare mai inchisa.
Singurele trei specii de delfin care pătrund în Marea Neagră sunt: Phocoena phocoena (marsuinul, focena sau porcul de mare), Tursiops truncatus (afalinul sau delfinul mare sau delfinul cu bot gros) și Delphinus delphis (delfinul comun).
Până la ora actuală, au fost monitorizate în apele românești aproximativ 2300 de exemplare de delfini din toate cele trei specii existente în Marea Neagră. Astfel, au fost observate în decursul expedițiilor știintifice – 500-700 exemplare de afalin (Turpsiops truncatus ponticus), 700-1000 exemplare de marsuin (Phocoena phocoena relicta) și 400-600 exemplare delfin comun (Delphinus delphis ponticus).
De la inceputul anului, 97 de delfini au esuat pe plajele romanesti. Expertii pun acest fenomen pe seama exercitiilor militare sau a pescarilor de calcani. Specialistii in explorari marine spun ca delfinii ajunsi la mal aveau probleme cu orientarea si ar fi fost epuizati din cauza undelor emise de sonarele folosite de navele militare.
Anul acesta, delfinii nu au mai fost prinsi doar in plase de pescuit. Mai multi delfini au ajuns in viata la mal, insa toti aveau probleme cu orientarea. A fost salvat doar unul singur. Specialistii de la Societatea de Explorari Marine “Grigore Antipa” suspecteaza ca exercitiile militare ce au avut loc in Marea Neagra in lunile iunie – iulie au cauzat moartea delfinilor.
Erau epuizati, stresati, nemancati. Ajung astfel cand intra in raza unui sonar de inalta frecventa, de tipul celor folosite de Armata. Sonarul provoaca microleziuni ale organului de orientare, ce se afla in fruntea delfinului. In astfel de cazuri, mamiferele supravietuiesc doar daca sunt hranite si numai atunci cand primesc mancare din mana omului”, a declarat Razvan Popescu Mirceni, directorul Societatii de Explorari Marine “Grigore Antipa” din Constanta.
Expertii au mai multe ipoteze
Razvan Popescu Mirceni spune ca nu poate interveni in niciun fel pentru a cere interzicerea efectuarii exercitiilor militare intr-o anumita perioada.
“Ar trebui sa facem un studiu ca sa vedem care este perioada de migratie a delfinilor”, sustine specialistul. Pentru un proiect desfasurat pe o perioada doi ani, ar fi nevoie de 1.400.000 de euro. Sunt necesare 15 emitatoare GPS, un abonament la centrul de receptie a datelor de la Londra, fotografii prin satelit cu populatiile de delfini si ambarcatiuni rapide cu care sa fie urmariti si prinsi delfinii pentru a le fi montate emitatoarele GPS.
Nici Simion Nicolaev, directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Marina din Constanta, nu exclude exercitiile militare de pe lista fenomenelor care provoaca moartea delfinilor.
“Trebuie sa recunoastem ca multi dintre delfini sunt capturati accidental in setcile pescarilor care prind calcan. Pe de alta parte, poluarea din Marea Neagra poate favoriza aparitia unor boli ce se dovedesc, de multe ori, mortale si chiar exercitiile militare pot duce la extinctia acestor mamifere”, sustine Nicolaev.
Bolile contagioase, o alta pista
Specialistii sustin ca exista suspiciuni si cu privire la existenta unei boli infectioase ce afecteaza delfinii. “Mai multi delfinidin Marea Egee s-au imbolnavit. Este posibil sa fi fost afectati si delfinii din Marea Neagra. Este grav daca s-a intamplat asa ceva, deoarece bolile se transmit si la om, cu consecinte dintre cele mai grave, manifestandu-se prin sterilitate”, a precizat Popescu Mirceni.
Directorul de la “Grigore Antipa” nu vrea sa dea amanunte insa pana cand nu sosesc rezultatele la probele recoltate de la mamifere si trimise la Agentia Nationala Sanitar-Veterinara Bucuresti. Organizatia de Mediu “Mare Nostrum” va demara in noiembrie un nou proiect cu bani de la Fondul de Mediu, in valoare de 550.000 de lei. Proiectul, ce se va desfasura pe o perioada de peste doi ani, isi propune o fotoidentificare, cu sprijinul unor experti din Europa, care detin tehnologia necesara, a populatiilor de delfini din Marea Neagra si din Delta Dunarii, dupa cum sustine Mihaela Candea, directorul executiv al “Mare Nostrum”.
Politistii de frontiera care patruleaza in larg au fost martori la joaca delfinilor. “Pe 30 iunie, in rada exterioara a Portului Constanta, un grup de patru-cincidelfini a aparut langa ambarcatiunea noastra si ne-a insotit in larg”, povesteste Romeo Olaru, comandantul-adjunct al ambarcatiunii ce apartine Politiei de Frontiera Constanta.
Mai bine de o jumatate de ora delfinii au dat un adevarat spectacol in fata navei. Inotau la suprafata apei, faceau giumbuslucuri, iar apoi dispareau. “Le-am aruncat paine si biscuiti, dar nu au mancat. Daca nava se opreste in larg, delfinii se sperie si pleaca. Ei ne insotesc doar in mars”, mai spune Olaru.
Mamiferele vin aproape de plajele de pe litoralul romanesc, in cautarea hranei. Un grup de delfini a fost vazut in zona Eforie, la o distanta foarte mica de mal, de aproximativ doi kilometri. Odata cu venirea toamnei, delfinii se retrag in Marea Azov, la Bosfor, acolo unde temperatura apei este mai ridicata.
Stefan Ioana Ramona
Stefan Ioana Ramona
Abonați-vă la:
Postări (Atom)